You are currently browsing the category archive for the ‘Nicolae Tonoiu’ category.

Nicolae Tonoiu a fost „un om intr-o generatie”. Intelectual de mare finete, lider si lucrator in comunitatea bisericilor Crestin dupa Evanghelie ne-a lasat in Los Angeles, amintiri de neuitat. Cine, dintre cei ce l-au cunoscut, n-a fost influentat de viata si predicile dansului?

Cand, dupa ani grei de suferinte si persecutii, fratele Tonoiu si-a facut bagajele si a plecat din tara ca sa se stabileasca in sanul minusculei comunitati de crestini din Los Angeles, multi au privit aceasta mutare ca pe o „pierdere”. Unul dintre cei care l-au gazduit in primele zile in California l-a si intrebat chiar: „Frate Tonoiu, locul dumneavoastra era inca intre multimile de credinciosi din Romania. Ce-o sa faceti dumneavoastra aici?”

Raspunsul dansului a fost uimitor si a devenit foarte repede „proverbial” printre cei chemati la umilinta exilului: „Am venit sa ajung „nimic”. In tara nu ma lasau fratii, ma imbulzeau Bisericile si-mi dadeau mereu impresia ca sunt „cineva”. Dumnezeu vrea sa ma faca „nimic”, ca pe Apolo si pe Pavel. Vreau sa ajung si eu ca ei, un „nimic” in ochii mei, ca sa ma pretuiasca mai mult Domnul Christos!

L-am avut printre noi o vreme, l-am rugat de multe ori sa ne predice la Biserica noastra dintr-un „garaj” amenajat ca sala de adunare. Ne-a predicat insa foarte rar. Raspundea cel mai adesea: „Puneti pe altul. Eu am venit sa ascult si sa ma bucur cu voi.”

Anunțuri

Fata fratelui Tonoiu, devenita prin casatorie Cernucan n-a fost nici ea scutita de grele incercari, desi venise in America iluziilor cu cativa ani buni mai inainte. Cand simtea ca nu mai poate, se asternea pe scris „acasa”, lui tata. Raspunsurile calatoreau inapoi, pline de dragoste si ingreuiate de intelepciune: „Nu ma mir ca ti-este mai greu si ai si mai multe necazuri. Asta inseamna ca Dumnezeu te promoveaza intr-o clasa superioara. La gradinita mai mult ne jucam. Cand ajungem la scoala incep materiile mai grele, dar de abia la liceu si la facultate dam cu adevarat de „greu”. Daca-mi scrii ca ai necazuri, eu ma bucur. Inseamna ca Dumnezeu te-a gasit vrednica. Esti mai mare in ochii Lui si te pune la teste mai complicate. Nu uita sa privesti viata ca pe o scoala a uceniciei. Dumnezeu ne desavarseste prin suferinte. Ca si pe Fiul Sau de altfel.”

Dupa cate stiu, desi a tradus enorm, fratele Tonoiu n-a scris, dupa cate stiu eu, nici o carte, in afara uneia numita „Religie sau Credinta?”, in care a vrut sa ne familiarizeze cu lucrarea unuia din autorii sai favoriti, W.A Tozer. A scris insa multe pagini frumoase in vietile celor care i-au stat in preajma. Comunitatile crestin dupa evanghelie din Ploiesti si Bucuresti poarta si astazi ceva din amprenta duhovniceasca a dansului.

Daniel Branzai

Poze cu sfinti

Blog Stats

  • 195,185 hits