You are currently browsing the category archive for the ‘Linda si Lars’ category.

2003. I-am privit de la departarea balconului bisericii “Betania” din La Habra, California. M-am suit acolo ca sa-i pot vedea pe toti, ca sa-i pot imbratisa dintr-o data cu privirile. I-am ascultat cu urechile, dar mai ales cu inima. Cantecul lor, un imn al diamantelor rascumparate din mocirla acestei lumi, ni s-a lipit repede de suflet. Nu ma saturam sa-i privesc … Fiecare dintre ei, o poveste amestecata de tragedie si biruinta, de tristete si triumf personal. Cine le-a inlesnit toate acestea? Cine au fost agentii harului venit din cer special pentru nenorocitii norocosi din mahalalele Romaniei. Le-as putea sterne numele aici, dar n-o fac. Ii stie Dumnezeu si le-a si pregatit rasplata, mareata rasplata pe care n-o vor imparti cu nimeni, desi … daca este sa faca si acolo ce fac aici, probabil ca vor gasi si acolo pe cineva cu care s-o imparta …

Iata ceva din istoria lucrarii lor.

“In 1992, langa Oradea a luat fiinta “Caminul Felix” pentru copiii orfani din Romania. Initiativa a apartinut unui mic grup de crestini din Suedia. “Caminul” este structurat pe principiul unor case individuale in care o familie de tineri romani preiau spre crestere cincisprezece pana la douazeci de copii orfani. Ideia de baza este “inmultirea dragostei parintesti.” Copii ai nimanui primesc din partea unor mame si tati autentici acces la inima si preocuparea lor permanenta. “

“In 1999, “Caminul Felix” a inaugurat cea de a doua faza de dezvoltare. Acest sat de dragoste si educatie are acum zece case parintesti in care sunt crescuti intre doisprezece si paisprezece copii. In cele doua locuri, Camunul Felix adaposteste acum 200 de copii orfani, intorsi de la pierzare prin mila si competenta unor crestini cu frica si cu iubirea lui Dumnezeu in inimi. Sute de voluntari din Statele Unite ale Americii si Anglia au donat timp, bani si efort personal pentru a face sa se implineasca visul celor ce au initiat “Caminul Felix” (“o casa a fericirii”).”

Copiii sunt singura bogatie terestra pe care o putem lua cu noi in cer. Nasterea unui copil este votul lui Dumnezeu ca lumea trebuie sa continue.Copiii de la caminul Felix sunt o dovada ca Dumnezeu este viu si lucreaza inca cu putere printre noi.

Cei care au gasit in inimile lor suficienta dragoste ca sa poata fi impartita si celor lipsiti temporar de caldura unui camin sunt argumentele ca Dumnezeu este nu numai printre noi, ci si ca Dumnezeu este frumos in toate intocmirile Sale.

Exista insa si altfel de oameni printre noi, oameni deformati de patima pacatului si dezumanizati de influentele demonice. Iata trista istorie a unor asemenea oameni.

“In Ucraina, nu de mult, o “markutka” (un minibus) mergea de la |iev la Bila Tserkva, in sud. O femeie care calatorea a cerut soferului sa opreasca pentru “o urgenta” la marginea unei paduri. S-a dat jos si s-a strecurat intre copaci. Deodata, ceilalti calatori au auzit-o strigand din toti plamanii. Cativa s-au dat jos sa vada care era cauza strigatelor si au gasit un copilas spanzurat de un copac. Funia era stransa in jurul gatului micut, iar copilul nu dadea nici un semn de viata. L-au dat repede jos si i-au facut respiratie artificiala. Spre bucuria tuturor, copilul a revenit la viata. S-au suit toti in “markutka” si se intrebau unde sa mearga mai intai, la spital sau la politie ?

Dupa o bucata de drum, au vazut o tanara pereche care le facea semn cu mana sa-i ia si pe ei in masina. Soferul a oprit si ei s-au suit. O voce abea subtire si abea auzita li s-a adresat: “Mama, mi-ai spus ca n-o sa ma doara! …”

Ceilalti pasageri au tabarat asupra celor doi si masina s-a dus direct la politie! Acolo au aflat ca barbatul nu era de fapt tatal copilului, dar ca-i spusese femeii: “Te iau de nevasta daca scapi cumva de copil.” Nu le trecuse in nici un fel prin minte ca micul autobuz se oprise chiar in locul acela pustiu pe care-l parasisera ei nu de mult. Slava Domnului pentru ca El le poarta de grija copiilor Sai, chiar … si celor mai micuti!

(Intamplare relatata in August 2002 de Connie Hursh, misionara in Ucraina)

14 Septembrie 1999, Piatra Neamt. La sfarsitul unui studiu tinut de Dirk DeWolf, unul dintre romani intreaba: „Cum putem sti daca o lucrare este facuta in puterea Duhului Sfant sau in firea pamanteasca?” Raspunsul veni instantaneu, asemanator unei sentinte: „Who gets the credit?” (Cine primeste lauda?” Daca lucrarea este facuta in firea pamanteasca, omul cauta lauda pentru el insusi. Daca lucrarea este facuta in Duhul, omul ramane mereu cu un sentiment de nevrednicie si de smerita neadecvare.

21 Septembrie 1999, Los Angeles, dupa o seara extenuanta, dar extraordinara cu corul de copii de la „Caminul Felix” din Oradea, cineva se apropie de Linda si-i spune cu admiratie: „Va asteapta o mare cununa in ceruri!” Linda inchide ochii si raspunde oftand: „Tot ce-mi doresc acolo este un simplu pat in care sa ma odihnesc …” Ascultandu-i de aproape, mi s-a parut ca aud ecoul unor cuvinte scrise in alta parte: „Vino, rob bun si credincios. Intra in bucuria stapanului tau.” si „Ei se vor odihni de ostenelile lor, caci faptele lor ii urmeaza” (Mat. 25:21; Apoc. 14:13).

Daniel Branzai

Poze cu sfinti

B27

B17

Olah_familie_pastori

Plah_portret

Olah_Sotie_cu_amintiri

Olah_portret_cu_sicriu

Olah_Familie_in_asteptare

Mai multe poze

Blog Stats

  • 190,799 hits