(povestite de Ioan Bradea)

Pe la începutul secolului XX, tatăl fostului frate Alexandru Balc a încetat din viaţă. El era exclus din biserica baptistă din Oradea şi s a pus problema: Cine să-l îngroape?
Fratele Mihai Vicaş, pe atunci păstor, a zis:
– Merg eu, deşi a fost exclus, căci este nevoie şi de ceva fraţi pentru cântări!
A început predica cu cuvintele: „Iată omul care nu L-a luat ca ocrotitor pe Dumnezeu. S-a încrezut în bogăţiile lui, dar unde sunt ele astăzi?”
Toţi cei excluşi erau la înmormântare! Şi prin această predică s a început prima trezire la Oradea, o adevărată epidemie spirituală.

A doua trezire spirituală la Oradea a fost pe timpul fratelui Liviu Olah, când în biserică, tot timpul predicării, şaptezeci de fraţi bătrâni se rugau în subsol ca Domnul să cerceteze poporul Său şi l-a cercetat. În câţiva ani, de la 400 de membri s au ridicat la 1.500. A fost un răspuns prompt al lui Dumnezeu la rugăciunile poporului Său.

Anunțuri