Poporule, dacă te pocăieşti, am să lucrez în mijlocul tău ca n filme…

Un păstor spuse la o înmormântare: „Acest cadavru a fost membru în biserica noastră peste 30 de ani.”

Pseudo   profeţie: „Suflete cu ochelari, cu cizme de cauciuc din rândul doi…”

Un păstor care vizita o închisoare şi a nenorocit mesajul predicii sale cu introducerea: „Mă bucur foarte mult să văd aşa de multă lume aici.”

O soră mai în vârstă s a apropiat de misionarul care predicase în acea dimineaţă despre lucrurile veşnice şi i a spus: „Frate, n am ştiut cum e iadul cu adevărat până n aţi venit dumneavoastră aici.”

Anunţ: „Predica de duminică seara va fi despre chinurile iadului. Veniţi mai repede ca să participaţi la repetiţia de cor.”

Cei ce mă cunoaşteţi ştiţi că nu obişnuiesc să mă duc la sfârşit să dau mâna cu oamenii la uşă. Asta pentru că în copilărie am auzit de prea multe ori spunându se de la amvon: „Şi acum îl rugăm pe fratele să treacă în spate ca să i strângă fraţii mâna la uşă.” Nici atunci şi nici acum nu mi place să mi strângă cineva mâna „la uşă”…

Mulţumiţi-I lui Dumnezeu pentru toate lucrurile… Păstorul unei anumite biserici obişnuia să includă întotdeauna în rugăciunea de început a serviciului divin un subiect pentru care să-I mulţumească lui Dumnezeu. Făcea aceasta pentru a instaura de la început un climat de optimism şi de încredere în Dumnezeu. Una dintre duminici a fost însă din cale afară de ploioasă şi rece, iar cei veniţi la adunarea bisericii erau foarte puţini la număr. Un mucalit a rostit printre dinţi: „Sunt curios pentru ce va mulţumi păstorul nostru astăzi…” Cu faţa senină şi cu întreaga fiinţă plină de recunoştinţă, păstorul s a rugat: „Doamne, Îţi mulţumim că nu toate duminicile sunt ca aceasta!”

Anunțuri