Bună,
Mă numesc F., dacă acest lucru are vreo importanţă sau nu. Trăim într o lume în care fiecare fiinţă omenească tânjeşte după acel sentiment profund de iubire, de protecţie etc. Vreau să vă întreb ceva. Este după voia lui Dumnezeu să ai o legătură de prietenie mai apropiată cu cineva de sex opus, chiar dacă încă nu e momentul potrivit pentru căsătorie?
Mă adresez dumneavoastră şi cred că veţi fi în măsură să îmi răspundeţi. Am studiat câteva cărţi care uneori tratau superficial această temă. Eu cred că e mult mai important să se spună lucrurilor pe nume. Ca şi creştină, încerc zi de zi să îmi păstrez viaţa curată, numai că suntem oameni şi eşuăm… falimentăm uneori. Cred că poate e mai multă nevoie de mai multă devotare.
Nădăjduiesc că voi primi un răspuns prin care incertitudinile mele vor fi lămurite. Vă mulţumesc pentru mailurile trimise.
Fiţi binecuvântat. Mulţumesc.
În dragostea Domnului, F.

Dragă F.

Fiinţa umană tânjeşte într adevăr după sentimentul de iubire şi de protecţie. Locul în care le poate găsi este, la orice vârstă,… Dumnezeu! Mai devreme sau mai târziu, va trebui să recunoaştem că alte surse şi destinaţii sunt „înşelătoare”, dacă nu L au pe Dumnezeu în spatele lor (chiar şi căsătoriile).
În ce priveşte prietenia dintre o fată şi un băiat înainte de vârsta căsătoriei, aş vrea să ţi spun următoarele:
Între fete şi băieţi există o mare deosebire. Băieţii văd în orice apropiere de o fată o dimensiune sexuală. Cu excepţia cazurilor de boală, dragostea numită „platonică” nu există pentru ei.
Fetele văd în astfel de apropieri un fel de tovărăşie dulceagă şi protecţie, lipsită deocamdată de dimensiunea sexuală.

Adevărul este, aşa cum spun specialiştii, că o astfel de „prietenie” merge inevitabil spre un târg: fetele dau acces la sexualitate ca să obţină în schimb acel sentiment de tovărăşie dulce şi protecţie, în timp ce băieţii sunt gata să ofere acel climat de tovărăşie (care li se pare pierdere de vreme) numai dacă au nădejdea că li se va da acces la sexualitate.

La vârsta tinerilor, căutările după sexul opus sunt normale şi fac parte din procesul de maturizare (socială, glandulară etc.). Ele trebuie însă „călăuzite” de maturitatea unor părinţi cu experienţă şi cu tact. Nu întâmplător Dumnezeu nu ne a lăsat să ne naştem în copaci sau pe stradă, ci în interiorul limitelor unei familii.

Cartea Cântarea Cântărilor repetă mereu un avertisment adresat (foarte semnificativ) numai fetelor:
„Vă jur, fiice ale Ierusalimului, pe căprioarele şi cerboaicele de pe câmp: nu stârniţi, nu treziţi dragostea, până nu vine ea!” (Cântarea Cântărilor 2:7; 3:5; 8:4)

Iar ultimul capitol al cărţii ne învaţă ce să facem cu fetele ajunse la vârstele pubertăţii şi adolescenţei:
„Avem o soră micuţa, care n are încă ţâţe. Ce vom face cu sora noastră în ziua când îi vor veni peţitorii? Dacă este zid, vom zidi nişte zimţi din argint pe ea; dar dacă este uşă, o vom închide cu o scândură de cedru.” (Cântarea Cântărilor 8:8 )

Versetul următor spune despre opţiunea preferabilă: „Eu sunt zid…”
Metaforele acestea spun ca există două posibilităţi: o tânără poate fi sau un „zid”, care opreşte iniţiativele „peţitorilor” care i dau târcoale înainte de vreme, sau o „uşă”, pe care poate intra şi ieşi aproape oricine (o fată accesibilă). În cazul nefericit al variantei a doua, cei din familia ei trebuie să o protejeze prin măsuri de disciplină: ea trebuie „închisă” cu o „scândură de cedru”!

Pentru a şi permite iniţierea unor prietenii cu sexul opus, tinerii trebuie să ajungă la cele patru maturităţi necesare care măsoară potrivirile noastre psihosomatice:

Maturitatea biologică
Ea vine cea dintâi şi măsoară capacitatea de a rezista naşterilor. Dacă ar fi să ne luăm după această maturitate, băieţii s ar putea căsători pe la cincisprezece ani, iar fetele… pe la doisprezece! Maturitatea biologică nu este singura necesară pentru căsătorie, iar faptul că ajungem la ea cel dintâi ne pune câteodată pe jar şi ne învaţă… să aşteptăm.

Maturitatea socială
Ea măsoară capacitatea de integrare în lumea adulţilor. Probabil că ai auzit despre „copii cu copii în braţe”. Ce trist este să i vezi venind la biserică şi neputându se integra nici în lumea adulţilor şi nici în lumea adolescenţilor, din care au făcut parte până nu demult…

Maturitatea spirituală
Ea măsoară capacitatea de unire pe un plan superior, al familiei. La orice alt nivel ne am potrivi cu partenerul nostru de viaţă (gusturi, statură, educaţie etc.), dacă nu ne potrivim la nivelul acesta spiritual, vom suferi toată viaţa. Îmi aduc aminte că un predicator i a răspuns unei fete care pretindea că iubitul ei necredincios este mai bun decât zece băieţi din biserică: „O fi el băiat bun, dar te ai gândit că l vei avea toată viaţa ca socru pe… Diavolul?” Un „jug nepotrivit” ne va jena în toate activităţile noastre.

Maturitatea financiară
Ea măsoară capacitatea de a trăi pe propriile picioare, nu pe banii părinţilor. Deşi nu ne dăm seama la început, căsnicia are nevoie de mult mai multe lucruri decât de… dragoste. Oare cine spunea că „dragostea bărbatului trece prin stomac, iar a femeii prin…. dulap (în care ţine hainele)”?

Anunțuri