Este oare posibil ca o predica, un fragment de discurs sa te afecteze asa de mult ca sa-ti schimbe apoi tot restul vietii?

Da, se poate! Rezultatul si dovada unei astfel de situatii sunt chiar eu!

Este vorba despre una din predicile rostite de Pavel Nicolescu la “Sfanta Treime”. A ales sa vorbeasca despre “Ce este si ce nu este spiritualitate crestina”. Ca sa ne ajute sa intelegem mai usor locul pe care trebuie sa-L ocupe Dumnezeu in viata noastra, Pavel Nicolescu a ales sa ne dea imaginea unei reprezentari grafice. Ne-a rugat sa ne imaginam un cerc pe care sa-l impartim in sectoare proportionale cu masura acordata fiecarei preocupari zilnice. Sa zicem: daca tot cercul ar reprezenta 24 de ore, un sector de opt ore pentru somn, alte opt ore pentru servici sau scoala, un alt sector pentru mancare, altul pentru spalat pe dinti, etc.

Ne-a lasat sa alegem cat de mare trebuie sa fie sectorul dedicat legaturii noastre cu Dumnezeu, citirii, partasiei in rugaciune, meditatiei, etc. Dupa ce ne-a lasat un timp sa ne gandim, a continuat. Oricat de mare ar fi sectorul alocat lui Dumnezeu, schita dumneavoastra este gresita. Oricat ati vrut sa dovediti cat de duhovnicesti sunteti, daca aceasta este conceptia voastra despre viata crestina, sunteti gresiti! Dumnezeu nu se multumeste numai cu o felie de viata. Lui sau ii dai tot sau nu-i dai nimica! Dumnezeu nu poate sta doar intr-un sector al vietii tale. Pozitia este gresita si incercarea pleaca de la o premiza falsa. Locul lui Dumnezeu, in diagrama noastra, nu este intr-un sector de cerc, ci in mijlocul cercului.

Trebuie sa va imaginati ca ati desenat in cercul cel mare un cerc mai mic, cu acelasi centru. In acest fel, Dumnezeu este in centrul vietii noastre si toate celelalte sectoare de cerc ii apartin si Lui. “Tot ce faceti, cu cuvantul sau cu fapta sa faceti ca pentru Dumnul”, spune Noul Testament. Dumnezeu trebuie sa fie prezent in “toate” activitatile noastre. Numai asa vor deveni ele “crestine.”

Un copil al lui Dumnezeu lucreaza la servici ca un crestin, merge pe strada ca un crestin, merge la facultate ca un crestin, citeste ziarul ca un crestin, mananca ca un crestin si chiar … doarme ca un crestin: “Eu ma culc si adorm in pace, caci numai Tu, Doamne, imi dai liniste deplina in locuinta mea” spune psalmul 4, iar psalmul 138 cu 18 spune: “Cand ma scol, sunt tot cu Tine.”

A-i da lui Dumnezeu numai un anumit timp din zi sau din saptamana, a-I restrange accesul numai la anumite activitati ale mele, ma poate face un om mai mult sau mai putin religios, dar daca vreau sa fiu un crestin adevarat, cu o viata spirituala sanatoasa, eu trebuie sa-L asez pe Dumnezeu pe tronul vietii mele, sa-L las sa coordoneze totul si sa nu-L exclud din absolut nici una din activitatile sau clipele vietii mele.”

Anunțuri