L-am intalnit iarasi la Conventia de la San Francisco. Mi-a facut o deosebita placere sa-l vad alaturi de Aurel Popescu. Intamplarea, providenta sau poate doar admiratia noastra ne-a facut sa le fiu, impreuna cu Radu Stir, pastorul nostru de la tineret, sursa de transport intre doua din locurile in care s-au tinut lucrarile Conventiei. Ca de obicei, intre Pavel Nicolescu si Aurel Popescu nu s-a pierdut prea mult timp cu “politeturi.” Prietenia si umblarea lor indelungata impreuna i-a ajutat sa ajunga foarte repede la o discutie “cu miez”. Filosoful din Pavel Nicolescu a tinut sa verifice cu matematiceanul din inginerul Aurel Popescu temeinicia unor observatii socotite pe drept cuvant “paradoxale”:

“Cum se face ca “i” la patrat da un numar real ? Se poate ca un numar imaginar sa duca la o cantitate reala ? Cercetarile recente au dus la o adevarata filosofie a matematicii. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca matematica are mai mult de a face cu “relatii” dintre entitati, decat cu cantitati reale. Avem de a face cu variante din spatiul virtual, cu posibilitati ipotetice. Numai asa se explica aceste paradoxuri pe care mintea nu le poate accepta.

Ca si problema cu “infiniturile”. Intre doua numere reale se poate subdiviza segmentul de axa intr-o infinitate de alte numere. La fel este si intre alte doua numere reale, dar egalitatea dintre cele doua infinituri poate fi numai aparenta! Pot exista diferente. Un infinit poate fi mai “dens”, mai aglomerat decat celalalt. Nu exista doua infinituri total simetrice sau identice.”

Impreuna cu Radu Stir, am fi vrut ca drumul cu masina sa nu se mai sfarseasca. Cei doi vorbeau despre lucruri inalte, pe care ei le cunosteau bine. Le gustam acum si noi, neinitiatii. Puterea lui Pavel Nicolescu de a sintetiza si de a comunica ne punea la dispozitie o “hrana aleasa”. Cu acest om de geniu se intampla ceea ce citisem demult intr-una din lucrarile lui Constantin Noica:

“Daca nu exprima gandul tuturor, geniul trece prin lume ca o torta care nu lumineaza. Dar daca e vorba de gandul tuturor, cum sa nu existe o luminita in fiecare dintre noi? (Nu am nevoie de preot si de mijlocitor intre mine si Adevar, spune “protestantul”, puneti-ma de-a dreptul in fata Adevarului, traduceti-l in limba mea, si el se va reflecta in mine.)”

Anunțuri