Fostul Presedinte al Baptistilor din Romania era un om ager la minte, mare la inima, dar mic de statura. Acest lucru l-a scapat de cateva ori din grele incercari.

Pe vremea cand adunarile erau interzise si cand jandarmii ii duceau „din post in post” si din bataie in bataie pe predicatorii Evangheliei, dansul mergea sa predice prin sate.

Odata, la usa camerei in care erau adunati au rasunat glasuri amenintatoare. Fratele Dan s-a dus sa deschida, dar n-a mai apucat sa o faca: usa a sarit din clanta si s-a rotit lundu-l cu ea si pe fratele Dan.

Trupul lui mic a fost ascuns in dosul usii. In zadar au cautat jandarmii prin casa. Nicunuia dintre ei nu le-a trecut prin cap ca un om ar putea incapea in spatiul restrans din dosul usii.

Altadata, fratele Dan s-a ascuns de jandarmi sub o gramada de lemne cladite unul peste altul pentru iarna. A stat acolo cateva zile. Niste gaini isi facusera cuib sub gramada de lemne, astfel ca fratele a supravietuit band in fiecare zi doua oua proaspete.

Anunțuri