Uneori viata este o trecere prin valea suferintelor.

Saptamana trecuta l-am condus pe ultimul drum pe fratele Valeanu Daniel, o cunostinta indelungata si un frate foarte bun in credinta.

Duminica l-am vizitat pe fratele Iosif Ton dupa operatia la care fusese supus pentru cancer la prostata.

Ieri am internat-o in spital pe mama: cancer la pancreas. Al treilea fel de cancer in trupul ei. Lupta ei cu cancerul, pe durata de mai bine de 14 ani se inteteste. Maine dupa amiaza o va opera doctorul Gossard, acelasi care i-a facut acum 14 ani prima operatie pentru cancer la san, la acelasi Glendale Adventist Medical Center. Sansele operatiei de maine nu sunt prea mari. 20% din pacientii supusi unei astfel de interventii nu se mai scoala de pe masa. Ca sa fie si mai dificil, mama a slabit in ultimele patru luni foarte mult in greutate. Am lasat-o in salon cu tata si m-am dus sa-l vizitez in Palos Verdes pe fratele Richard Wurmbrand si sa-i dau Cina. Am inima grea si ochii mi se incetoseaza cu amenintarea ruperii unui baraj plin de lacrimi pe care abia le mai stavilesc.

La Biserica, am cautat sprijin intr-un mesaj ancorat in promisiunile lui Dumnezeu. Mi-am spus in primul rand mie insumi ca „toate lucreaza spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.” De sase mii de ani, mortalitatea este, cu exceptia notabila facuta in cazurile lui Enoh si Ilie, de suta la suta. Cand te duci la o maternitate vezi minunea lucrarii lui Dumnezeu, nasterea unui suflet neprihanit. Cand vizitezi un bolnav aproape de moarte vezi ce am adus noi oamenii in universul lucrarii lui Dumnezeu: uratenia pacatului a produs blestemul si moartea. Ce bine ar fi fost sa nu fie! Peregrin intre nastere si moarte, omul trece prin multe necazuri si se zbuciuma in suferinta. Mi-am adus aminte de istorioara cu imparatul care i-a cerut inteleptului sa-i de-a un sfat care sa-l ajute sa se inveseleasca atunci cand este trist si sa-l faca cumpatat in efervescenta bucuriei. Dupa cateva zile, inteleptul a venit inapoi cu un inel pe care era scris: „Si aceasta va trece!” Imparatul l-a rasplatit regeste.

In dimineata de dupa acest mesaj rostit in Biserica, am deschis computerul si, surpriza, pe ecran era un „screen saver” nou. Fata mea cea mare (15 ani), foarte sensibila la suferintele mele imi montase un mesaj nou, scris in limba ei, limba engleza: „‘N this will pass.” (Si aceasta va trece). Multumesc fata tatei si multumesc Doamne pentru o asemenea fetita.

Anunțuri