Tiplea

A venit sa ne dea o mana de ajutor cu predica de Vineri stiind ca suntem tulburati de valul de incercari recente(un grup din biserica tocmai se hotarase sa plece in alta parte si sa formeze o alta adunare). A predicat extraordinar de frumos si de cald din capitolul 6 al cartii profetului Daniel (groapa cu lei). A rostit cateva idei principale cu adanca rezonanta in sufletele celor prezenti. Subliniind atitudinea increzatoare si optimismul constant al profetului, Liviu a citat o maxima de circulatie bisericeasca:

„ATITUDINEA ta determina ALTITUDINEA spirituala la care ajungi.” Profetul s-a inaltat sub palele vanturilor potrivnice pentru ca avea aripile spiritului asezate intr-o pozitie corecta.
Viata cere ca toate organismele vii adapteze la mediul inconjurator, intelegand prin aceasta ca exista doua posibilitati: sa incerce sa schimbe mediul inconjurator sau, daca aceasta nu este posibil, sa accepte sa se schimbe ele insele pentru a supravietui.

Subliniind credinciosia din viata de rugaciune a profetului („ca si mai inainte”), Liviu a spus: „Exista obiceiuri foarte bune care dau masura comportamentului in vremuri de criza. Ce ai facut intotdeauna vei face si in continuare. „Ca si mai inainte” acesta exprima o practica sistematica a Celui care imprietenindu-se cu „Leul din semintia lui Iuda”, nu i-a mai fost teama de leii din groapa pedepsei dusmane.”

Ascultandu-l pe Liviu, m-am adus aminte ca citisem undeva aceste cuvinte:

„Adversitatile nu sunt neaparat rele. Ele ne pot ajuta sa invatam rabdarea, bunatatea, compatimirea altora si cate altele… Bethoven a compus cea mai reusita muzica a sa dupa ce a surzit cu desavarsire. Pascal a ajuns sa scrie cele mai adanci cugetari ale sale despre Dumnezeu, om, viata si moarte in scurtele intervale de liniste pe care i le-a permis o suferinta fizica chinuitoare. Robertson a scris un eseu literar a carui tema a fost enuntata sub forma unei constatari surprinzatoare: „Cele mai frumoase scrisori sunt scrise de ranitii aflati pe patul de moarte”.

V-ati gandit vreodata ca paraiasul si-ar pierde susurul daca i-ai lua pietrele din cale ?

Cu cat traiesc mai mult , cu atat imi dau mai mult seama de importanta atitudinilor. Pentru mine, ele sunt mai importante decat faptele, mai importante decat trecutul, decat educatia, decat banii, decat circumstantele, decat esecurile, decat biruintele, decat orice ar zice sau ar face ceilalti oameni.

Atitudinile sunt mai importante decat aspectul exterior, decat talentul si decat priceperea. Ele hotarasc daca un om, o familie, o companie sau o Biserica propaseste. Lucrul cel mai remarcabil este ca atitudinile sunt in puterea noastra. Nu poti schimba ziua de ieri si nu poti determina cum se vor purta cu tine oamenii; nu poti evita inevitabilul. Poti in schimb sa canti pe singura „coarda” care-ti sta la indemana: atitudinea ta in fata realitatii.

Sunt convins ca viata este 10% ce mi se intampla si 90% ce reactie am fata de ceea ce mi se intampla. La fel este si cu tine. Schimba-ti deci atitudinile, daca vrei sa-ti schimbi viata.

Lucrurile sunt pentru noi ceea ce credem noi despre ele. Asta inseamna ca, pe termen lung, atitudinea noastra fata de lucruri este mai importanta decat lucrurile propriu-zise.

Nu greutatea te rupe de sale, ci felul in care o ridici.

Nu pozitia te face fericit sau nefericit, ci dis-pozitia.

Atitudinea este molipsitoare: Daca stii sa vezi ceva bun in fiecare om, aproape toti vor sfarsi prin a vedea ceva bun si in tine.

In esenta, atitudinea noastra fata de lumea inconjuratoare depinde de ceea ce suntem noi insine. Un egoist va fi intotdeauna suspicios cu ceilalti. Un om generos va avea incredere in cei din jur. Daca suntem sinceri si cinstiti nu ne vom grabi sa-i banuim de necinste pe altii. Intr-un anumit sens, cand privim la cei din jur este ca si cum am privi intr-o oglinda in care ne vedem propria reflexie sau mai bine spus, cand ne dam parerea despre ceilalti ii vedem intotdeauna prin ochelarii proprei noastre personalitati.

De exemplu, cel ce iubeste traieste intr-o lume de prieteni, cel ce uraste traieste intr-o lume de dusmani.

Acesta nu este un adevar teoretic, ci unul cu profunde implicatii practice. Ma gandesc la toti aceia pe care i-am vazut „reusind” si-mi dau seama ca ceea ce face ca un om sa aibe succes este atitudinea lui.

Daca este un om entuziast cu o atitudine pozitiva si daca-i place sa infrunte obstacolele cu voiosie jumatate din calea catre succes este deja strabatuta. Si invers, daca un om este mereu inbufnat, cu o gandire negativista, marcata de un pesimism congenital, care refuza intotdeauna ideile noi si schimbarile de situatii, el poate fi sigur ca va fi un etern invins fara nici un fel de sansa.

Atitudinea este mult mai importanta decat aptitudinile. Apropie-te de ceea ce este simplu ca si cum ar fi complicat si de ceea ce este complicat, ca si cum ar fi ceva simplu; prima data ca nu cumva o prea mare incredere in sine sa te faca neglijent, iat a doua, pentru ca nu cumva neincrederea sa te faca sa te temi.

Atitudinea este cea ceea ce da farmecul unui om. Mandria si infumurarea ne coboara in ochii oamenilor, smerenia si duhul slujirii crestine ne fac placuti si cautati de cei din jur.
Imi amintesc o vorba de duh spusa intre noi de Titi Bulzan, pastorul bisericii din cartierul aradean Bujac:

„Nu conteaza cati culti sau cati desculti sunt in poporul Domnului, atitudinea mea fata de ei trebuie sa fie una de credinciosie.”

La aceste cuvinte, vreau sa adaug ceva ce am citit nu de mult si am adunat in jurnalul meu de „perle”:

„O mica deosebire poate atrage mari consecinte. Deosebirea despre care vorbesc este atitudinea. Ea ne indreapta spre fericire sau dezastru.

Unul bate in clapele pianului si face zgomot, altul le mangaie si face muzica. Nimanui nu i-ar trece prin cap sa spuna ca pianul este de vina. Cam la fel stau lucrurile si cu viata. Poti trai in haos sau in armonie. Studiaza, ca sa sti sa canti la pianul vietii si vei raspandi in jur melodii fermecatoare. Daca te vei multumi sa canti fals, totul va fi urat in jur. Viata nu este nici ea de vina.”

Pentru un crestin, inaltarea spirituala va fi determinata intotdeauna de atitudinea lui fata de Dumnezeu. Valurile si suferintele vietii nu ne pot dobori daca stim sa stam linistiti pe stanca increderii.

Cand se abate nenorocirea asupra ciocarliei, ea isi canta in inalt necazul. Cred ca si noi am putea urma exemplul acestei surioare inaripate.

Anunțuri