You are currently browsing the category archive for the 'Uncategorized' category.

L-am cunoscut prin intermediul familiei sitiei male. In 1958, Traian Ban fusese arestat cel dintai din grupul “moisitilor”, pentru “vina” de a fi participat la adunari de rugaciune care “subminau” regimul popular nou instaurat si pentru ca a primit spre pastrare o copie a manuscriselor lui Vasilica Moisescu.

L-am gasit ca pe un om vesnic vesel, foarte multumit in ciuda unei existente pline de privatiuni. Era intotdeauna gata sa faca parte vizitatorilor lui din comorile de descoperirie dumnezeiasca pe care le primise. Camera lui era plina de planse, care din care mai fascinante si mai misterioase. Am fost ca un copil care patrunde pe usa “Disneylandului”, cu ochii mari, deschisi larg sa inghita daca s-ar putea toate imaginile fabuloase dimprejur.

Rand pe rand, maestrul Moisescu mi-a deslusit “taina cifrei sapte” asezate si in culorile curcubeului si in notele gamei muzicale, in “septada” sarbatorilor din anul evreiesc si in … bratele de aur ale sfesnicului din Templul de la ierusalim.

Parintii l-au invitat la nunta noastra de la Bujac, Arad. A venit, desi ani de zile fusese tratat de predicatorii si pastorii din bisericile baptiste drept un “paria” si se obisnuise sa stea marginalizat, “deoparte” de viata si activitatea bisericilor, dominate de teroarea Departamentului Cultelor si a organelor de Securitate.

Desi se spune ca mirii n-au urechi sa asculte predicile rostite la nuntile lor, tin si astazi in visteria memoriei pretioasa lui cuvantare de atunci. A citit un singur verset din Ieremia 2:33:

“Ce bine stii sa-ti intocmesti caile cand este vorba sa cauti ce iubesti! Chiar si la nelegiuire te deprinzi.”

Ne-a spus: textul este mult mai bogat in limba ebraica. Acolo expresia “ce bine stii sa te deprinzi” poate avea mai multe sensuri:
“Ce bine sti sa te prefaci cand este vorba sa cuceresti pe cel/cea pe cau il/o iubesti”
“Ce priceput esti sa reusesti atunci cand cauti sa faci ceva cu toata inima ta”
“Unde este dorinta este si putinta”
“Pasiunea iti va determina intotdeuna preocuparile”

La fiecare dintre aceste posibile traduceri, fratele Moisescu a facut un scurt comentariu si o plicatie corespunzatoare, metamorfozata intr-o urare de nunta. Nu-mi mai aduc aminte ce am mancat la nunta de la Bujac, dar cuvintele rostite de Vasilica Moisescu mi-au patruns adanc si mi-au ramas “in maruntaie”.

Acest om cu o viata unica in dimensiunile ei nepamantesti a “plecat” acasa la Domnul intr-un mod la fel de singular. I-au gasit corpul, golit de suflarea inaltata duhovniceste spre cer, aplecat peste masa pe care lasase un petec de hartie cu acest epitaf autobiografic:

Voi care-mi plangeti despartirea,
De-ati sti cat de ferice sunt!
Nu piere floarea in Iubirea
Ce m-a mutat de pe pamant.

E dulce sa privesti lumina cese revarsa pe pamant,
Dar mai de pret imi e odihna
Ce-I Dincolo de-acest mormant.

V-am fost imprumutat o vreme
Ne-m bucurat si-am suferit
Ca si pe mine-o sa va cheme
Acel ce toate-a randuit.

Sunt sigur ca acest “post” va trezi alte amintiri in aceia care l-au cunoscut mai indelung si mai indeaproape. Le asteptam.

Socrate a avu-o pe Xanthippe, Marcu Nichifor a avut-o pe Ada! Cateodata, sotiile fac din sotii lor folosofi, alteori ii fac … evanghelisti pribegi departe de casa.

Imi amintesc ca tatal meu l-a intrebat odata: “Cum te mai impaci cu Ada?” Dupa ce a ingaduit unui zambet sagalnic sa-i cuprinda toata fata, Nichifor a raspuns: “Vasile, Dumnezeu s-a uitat pe toata intinderea pamantului si a zis: “Cui pot sa o dau pe Ada?” Intr-un tarziu, m-a vazut pe mine si a spus: “Am sa i-o dau lui Marcu, ca el este tare si poate sa o duca!” Daca Dumnezeu a crezut ca eu sunt in stare, nu pot tocmai eu sa-L contrazic. O duc foarte bine cu Ada!”

Nu se putea ca un astfel de destin sa aiba o casatorie ca a tuturor celorlalti oameni … Dar, haide-ti iarasi sa-l lasam pe dansul sa povesteasca:

“E vorba despre calauzirea in casatorie si vreau sa va povestesc despre casatoria mea.
Ajunsesem la o varsta destul de inaintata, la 37 de ani, si Domnul inca nu imi aratase Read the rest of this entry »

Numele lui este Ion. A crescut intr-un sat izolat de lume, asa ca nu aveau nici autobuze si nici macar o strada buna. Cand ploua era un noroi ca nu puteai sa mergi bine. In satul lor nu era nici un crestin. Nu a avut de unde sa auda Evanghelia. Asa ca a trait ca un om fara de Dumnezeu ani de zile.

S-a casatorit, a avut si un copil dar in familia lui era tot timpul cearta. El mergea la servici iar cand lua banii ii cheltuia pe alcool, tigari sau prostituate. Sotia si copilul sufereau acasa. Pacatul din el mergea pana acolo ca isi batea nevasta si chiar i-a luat mana sa i-o puna la curent sa o omoare. S-au despartit, s-au impacat din nou dar problemele lor continuau, pana in ziua cand noi am intrat cu Evanghelia in satul lor. La inceput cand a auzit, a venit cu gandul sa ne bata si sa ne alunge din sat, dar Dumnezeu i-a schimbat gandul.

Ne-am imprietenit, am inceput sa-l vizitez, iar intr-o zi l-am invitat la evanghelizare. Acolo Dumnezeu i-a vorbit cu atata putere ca a iesit primul in fata sa se predea Domnului. Dupa cateva saptamani s-a pocait si sotia lui.

Acum sunt o familie fericita, el a renuntat complet la bautura, tigara si rautate, si este in crestere spirituala.

Am scris aceasta marturie pentru a va arata ca rugaciunile voastre au efect.
Fratii mei nu va pot scrie fiecare amanunt ce se intampla aici dar credeti-ma vad ce importante sunt rugaciunile voastre.

Raul

Cu postul urmator incepem publicarea volumului doi al “Amintirilor cu sfinti”. Din cauza afisarii “inverse”, daca cititi in ordinea normala, nu in ordinea aparitiei pe blog, putem spune ca incepand cu acest post veti citi continutul volumului unu. Foarte clar si limpede de altfel …

Va multumesc tuturor celor care ati vizitat acest blog! Este o dovada ca sunteti doar o veriga dintr-un lant al generatiilor care duc mai departe “stafeta” vietuirii crestine. Pentru cateva zile, ati impins acest blog in primele zece din clasamentul organizatiei “wordpress”. Nu-i putin lucru. Ne-ati ridicat sa putem fi vazuti ca marturie si de altii.

Va rog sa recomandati acest blog tuturor cunoscutilor dumneavoastra. Vom avea toti numai de castigat. In contextul necesarelor “deconspirari” este absolut imperios sa facem publice si marturiile celor care “au rezistat”, traind la inaltimea chemarii care le-a fost facuta.