L-am avut ca musafir la Bethel iarasi in 22 Ianuarie 1995 si ne-am bucurat sa-l auzim dupa ce avusese un accident si, din cauza varstei, se simtea mai “obosit” ca altadata. Era insa, ca intotdeauna, “autentic” si indragostit de Christos:
“Va salut cu toata dragostea si trebuie sa va spun ca sunt totusi emotionat. Probabiul si din cauza varstei … Unii, asa ca sa-mi dea curaj mi-au zis: “Las’ domn’le ca n-arati nici de opzeci de ani … Arati mai bine.”
Chestiunea este ca nu mai am usurinta pe care probabil ca o aveam altadata cand eram mai tanar. In plus, sunt mai constient acuma de ce spune Sfanta Scriptura ca un avertisment adresat celor care se apuca sa vorbeasca. Le spune ca ei vorbesc “inaintea lui Dumnezeu!” Ei trebuie sa vorbeasca Cuvantul lui Dumnezeu. Unde sunt doi sau trei in Numele Lui este si Christos prezent.
Si dumneavoastra aveti dreptul sa fiti niste ascultatori dificili, adica niste oameni care sunteti atenti la ce se spune si sa nu inghititi chiar tot ce se spune de aici. Trebuie sa cercetati ce vi se spune si sa primiti numai ce credeti ca este bine spus, adica dupa Cuvantul lui Dumnezeu.
Va imaginati cum ar predica cineva care L-ar vedea pe Isus trupeste prezent in adunare? Nu cred ca i-ar fi chiar asa de usor sa vorbeasca … Adevarul este ca Isus este chiar prezent in adunarea copiilor lui Dumnezeu. Cand se va vedea odata, in Imparatia lui Dumnezeu, filmul acestor intalniri si vom vedea pe unde a fost El, ca El este pe aici, precis este pe aici, ne vom da seama de multe lucruri.
Isus nu este o prezenta vaporoasa, asa, este peste tot si nicaieri. El este o persoana si intre persoane, cum suntem si noi, se stabilesc niste relatii. Sunt unii dintre dumneavoastra care au o relatie binecuvantata cu Isus Christos. Altii, care “stiu despre” Isus Christos, s-ar putea sa fie chiar doctori in teologie, pot sa nu aibe o relatie personala cu El.
Astazi, sentimentul acesta ca vorbesc in prezenta Domnului Isus apasa foarte greu pe umerii mei. Cred ca altadata nu m-am gandit prea serios la lucrul acesta. De aceea spun ca astazi predic mai greu deoarece imi dau seama mai mult ca vom da seama de orice cuvant nefolositor pe care l-am scos din gura.
Va indemn pe aceia dintre dumneavoastra care mai stiti din lucrurile pe care vi le voi spune eu, ca nu sunt lucruri noi, ci lucruri stiute, sa va mai rugati pentru cel care va vorbeste. Mai ales cand vedeti ca “nu merge”. Fiindca si cu predicatul asta este o problema! Predicatorul nu este un conferentiar. Conferentiarul poate sa fie un betiv. Poate sa predea cea mai frumoasa lectie de istorie. N-are treaba betia lui si pacatul lui cu aceasta lectie. El poate preda excelent. Eu l-am ascultat pe Ionel Teodoreanu. Puteai sa-l asculti o noapte intreaga. Desi stiam ce viata avea Teodoreanu, uitam de asta atunci si-mi placea cum vorbeste.
Chestiunea este cu totul altfel cand avem de a face cu cei ce predica Evanghelia si mai ales cu aceia care sunt chemati sa depuna marturie despre Domnul Isus! Daca respectivii nu sunt intr-o stare dupa voia lui Dumnezeu ar face mai bine sa taca.
Rugati-va pentru cel ce vorbeste ca ce spune sa fie Cuvantul viu si adevarat. Rugati-va mai ales cand nu e asa. Rugati-va si mai staruitor.
Crestinismul nu are la baza o anume “doctrina”. Noi nu suntem impreuna pentru ca avem aceleasi “idei”. Ideile crestine sunt foarte generoase, sunt cuprinse in Scriptura, dar nu pentru asta ne adunam noi. Ca s-aduna si altii si sunt plini de idei biblice, sunt “savanti”, nu ca noi …Dar se poate intampla ca oamenii aceia sa n-aibe relatie personala cu Christos. Noi nu ne adunam si nu ne sfatuim unii pe altii doar de dragul unor noi concepte sau pentru adancirea unor concepte crestine. Noi ne adunam in jurul unei Persoane pentru ca vrem sa avem o “relatie” cu acea Persoana. Spre deosebire de toate celelalte religii ale lumii, crestinismul are la baza un eveniment unic si personal, intalnirea cu Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu.
Minciunile nu rezista in istorie. Oricat ar fi de depravata lumea in care traim noi, minciunile se sfarma de realitatea vremii. Asa a fost cu minciuna comunismului care s-a spart nu de mult si n-a mai ramas nimic din ea. Mai apare doar pe ici pe colo, pe unde oamenii sunt inca visatori si rupti de realitate.
Crestinismul si Biblia au rezistat atatea mii de ani pentru ca au in spate o Persoana vie si puternica, pe Isus Christos. Persoana aceasta a spus ca “cerurile si pamantul vor trece”, dar cuvintele Lui nu vor trece. N-a mai zis nimeni vreodata asa ceva. E unic in istoria omenirii din toate punctele de vedere si ori este cel mai mare inselator si pacaleste lumea de doua mii de ani, ori este Dumnezeu.
Inselatorii si inselaciunile nu fac oameni buni, ci fac oameni rai. Societatea umana s-a stricat si s-a depravat pentru ca au ascultat cuvintele multor inselatori. Au urmat multe calauze oarbe, care s-au dus cu toti cei calauziti intr-o groapa si, dincolo de groapa, in iad!
Minciuna nu naste virtuti. De doua mii de ani insa, Biserica Domnului Isus Christos a nascut exemplare nemaipomenite. Astazi, crestinismul istoric sufera si el un proces de eroziune pentru ca s-au bagat in el unii care nu erau crestini si “putin aluat” a dospit toata plamadeala.” Biserica crestina si-a permis sa tolereze spre paguba si rusinea ei, elemente care n-au avut nimic de-a face cu Christos.
Isus este insa o prezenta in istorie si o prezenta cunoscuta cu care trebuie sa intram intr-o relatie personala fiecare dintre noi. Ascultatorii mei trebuie sa se intrebe, la modul cel mai serios, nu daca sunt membrii unei biserici, ci daca ei au aceasta relatie personala cu cea mai formidabila Persoana din istorie, cu Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului.
Va rog din suflet sa nu va distrati cu aceasta chestiune! Va puteti distra cu alte probleme, dar nu cu aceasta, ca va duceti in iad. Ea este asa de importanta, ca este o chestiune de viata si de moarte. Cine moare fara Christos in pacatele si faradelegile lui se duce direct in iad, chiar daca ar fi un mare teolog. Foarte multi teologi vor fi acolo. Chestiunea este ca trebuie sa stiti bine ca ati intrat in aceasta relatie de mantuire cu Isus Christos si ati luat sangele Lui ca garant pentru iertarea dumneavoastra si pentru intrarea dumneavoastra in cer.”








4 comments
Comments feed for this article
aprilie 12, 2008 at 12:58 am
florian
In anii ‘70, la Arad, biserica pastorita de Martian Cocian era singura care avea usile deschise pentru grupul “indraznetilor”. Pavel Niculescu ne vizitase inainte cu cateva saptamini inainte lui Aurel Popescu. Fusem impresionat de multimea ideiilor pe care Pavel Niculescu le “imprastia” si de scurtimea mesajului, 20 de minute.
“Fratele Niculescu a fost aici, este o mitraliera de idei”. Fratele Popescu a raspuns: Dom’le pe asta l-am urmarit luni de zile sa-l prind odata ca nu spune nimic, am fost in biserica lui in duminecile obisnuite pe neasteptate, si tot nu am reusit.”
La o saptamana dupa excluderea fr Popescu din cultul Baptist, urma sa fie nunta mea cu Liana Radu. Ca sa imi arat suportul fata de dinsul, unul din prietenii mei, Danila Puscas, a mers pana la Bucuresti, cu invitatia la nunta. In plic eu pusem si banii necesari pentru un bilet dus intors cu avionul ca sa fiu sigur ca raspunde pozitiv. Si a venit.
Masa avea loc la Cantina de la fabrica de Strunguri, Pe peretele scenei , parte din sala, era o poza a lui Ceausescu, Inainte de rugaciunea de la masa l-am vazut frecadu-si miinile cu bucrie si l-am auzit spunand uni grup, cam asa,”Dom’le sfintim sala asta , chiar sub ochii astuia de pe pereti”.
aprilie 12, 2008 at 6:23 pm
dadatroll
Nu mai doua cuvinte: foarte si bine.
aprilie 12, 2008 at 9:14 pm
stefan
Pentru cel care este nascut din nou , numai dulceata fagurelui cu miere pentru trup poate echivala ungerea din suflet pe care o dau cuvintele fratelui Aurel Popescu.
L-am cunoscut in 1977-1978 in Bucuresti la “Mihai Bravu”.Ce vremuri,cu botezuri de 30-33 de persoane !La unul din ele,si eu am facut legamant cu Domnul Isus Hristos.
Fratele Aurel Popescu era impreuna cu pastorii Olah Liviu si Talos Vasile.
La cei 91 de ani ai dansului,doresc ca Domnul sa-l tina tare in trup si cu mintea limpede pana la capat .
Stefan
aprilie 12, 2008 at 11:37 pm
barzilaiendan
Multumesc, prieteni.
Ma bucur ca am reusit sa va ofer un bilet de calatorie spre comoara amintirilor voastre. Drum bun si sa va intoarceti de acolo si mai buni.