Nu sunt poet. Sunt doar … roman, iar despre roman se spune ca este imbolnavit de poezie chiar de la nasterea lui. Pe Ioan Alexandru l-am cunoscut la prelegerile pe care le tinea la Universitate. Acolo si atunci, poezia din vinele lui ne-a leganat trairea si simtirile. Printr-un fel de rezonanta misterioasa, m-am trezit si eu ca astern pe hartie versuri de poezie crestina. Iata unele grupate intr-o poezie in stilul marelui idealist:
Sunt Cel ce sunt
Sunt Painea vietii ce-am venit sa va ridic din moarte,
Sunt Bob zdrobit si macinat; sunt Cel venit sa poarte.
Sunt Trupul frant si inchinat, sunt Jertfa din altare.
Sunt sange scurs pentru pacat, sunt Miel pentru iertare.
Mancati copii, Mi-e trupul tot ospat de pomenire,
Beti vinul ros’, ca-n sange sfant e sat pentr-omenire.
Mancati si beti, din rani ce mor, luati viata pentru viata;
Din Leul mort, in stup cuprins, gustati si luati dulceata.
M-am coborat din cer la voi in dar si-n oferire,
Mancati si beti, primiti si luati, sunt pentru ispasire.
Veniti cu toti, sunt din destul, e loc pentru oricine.
Eu chem si-astept, iubesc si plang, Ma frang si pentru tine.
Nu vreau sa pierd, vreau sa intorc, sunt pentru mantuire,
Sunt Staul pentru cel pierdut, sunt Usa de iubire.
Mi-e trupul frant ca sa intrati si-s stors pentru spalare.
Sunt si Pastor, sunt si Cuvant, sunt pentru inchinare.
Din vesnicia fara timp, M-am rupt pentr-o clipita
Si-am coborat din infinit in lumea cea finita.
Sunt totusi Eu, sunt necuprins, sunt Dumnezeu prin Sine,
De nu veniti, raman si sunt; pieri-veti in rusine.
1985
1 comment
Comments feed for this article
aprilie 16, 2008 at 4:43 pm
doru radu
L-am intilnit pe I.A. in diferite situatii de viatsa. Mi s-a parut un mare crestin cu anumite limitari legate de unele doctrine. Citeva exemple “minore”:
-vorbea despre Dumnezeu in comunism si despre nastere din nou in spatiul Ortodox
-cind cineva i-a spus ca suferintsa ne maturizeaza, poetul a raspuns “da dar si bucuria”
-la biroul sau de la Uniunea Scriitorilor conducea audiente (sic?)-in comunism. Cind ne-a venit rindul, ne-a propus in biroul sau sa ne rugam
-era senator deja si ajuns printr-un concurs de imprejurari la o tabara de tineri crestini in Elvetia, Alexandru a impesionat pe toti prin: voluntariatul de a aspira prin dormitoare; dragostea dintre el si sotie; si prin entuziasmul si uimirea manifestata la auzirea “rotsii navigatoriste”. “un mesaj atit de clar n-am mai auzit!’ -spunea el
-predica de la baptisti putea fi tsinuta si la ortodoxi si predica (despre pocainta) a lui IA din biserica ortodoxa ar fi putut fi tsinuta la baptisti. Mi s-a parut demnitate si sinceritate!